Grigore Vieru | Jurnal

“Nu contează ceea ce ești, ci ceea ce devii.”

MAREA PROBLEMĂ DIN MICUL BUSINESS

Micului business, supranumit si „coloană vertebrală a economiei”, detine un rol important în dezvoltarea unei economii nationale pe baza principiilor economiei de piată. Micul business, care întruneşte micro întreprinderile şi întreprinderile mici contribuie nemijlocit la crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparatie cu întreprinderile mari, întreprinderile mici sînt mai flexibile, reacţionează mai operativ la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în micul business aduc venituri mai mari. Totodată, micul business oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului si capacitatea de lider.

În Republica Moldova, sectorul micului business a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă. Ceea ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare. Pe parcursul acestor ani, micul business din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în acelas timp se confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilitătii legislatiei, birocratiei excesive si altele.

La 15 iulie 1998 a fost adoptată Legea Republici Moldova Nr.93-XIV cu privire la patenta de întreprinzător ce prevedea reglementrea desfăşurării unor genuri de activitate printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi dări de seamă. Scopul acestei Legi a fost de a îmbunătăţi şi susţine mediul de afaceri din ţară, precum şi crearea unui climat fiscal oportun pentru desfăşurarea afacerilor de către cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, au început să se dezvolte mai multe forme de antreprenoriat, precum producerea diverselor bunuri, comercializarea lor, prestarea de servicii, etc.

În 2006, la 7 iulie, Parlamentul adoptă o nouă Lege cu privire la patenta de întreprinzător, Legea nr. 208-XVI care interzice deja activitatea de antreprenoriat în bază de patentă si trecerea la o altă formă organizatorico-juridică si anume la întreprindere individuală (ÎI) sau la societate cu răspundere limitată (SRL). De asemenea, în lege este prevăzută excluderea activităţilor în baza patentei de întreprinzător în trei etape. Astfel, dela 1 ianuarie 2007 se interzice creşterea şi comerţul cu flori, producerea şi comercializarea materialelor de construcţie, transportarea pasagerilor şi a mărfurilor. De la 1 ianuarie 2008 se interzice comerţul cu amănuntul în încăperi şi chioşcuri. Începînd cu 1 ianuarie 2009 va fi interzis comerţul cu orice produse la tejghele, tarabe şi automobile în pieţe, de asemenea si comerţul cu băuturi nealcoolice.

Motivul invocat de autorităti în vederea excluderii activitătii de antreprenoriat în bază de patentă este diminuarea evaziunii fiscale, sporirea concurenţei si creşterea alocărilor la bugetul de stat.

Această lege a trezit nemultumiri în rîndurile celor cca 40 mii de titulari de patentă astfel, organizînd multiple actiuni de protest la Chisinău si în raioanele republicii. Ultima actiune de protest a fost organizată joi, 14 februarie 2008 în capitala tării cu pichetarea clădirii Parlamentului. Protestatarii au cerut din nou abrogarea neconditionată a Legii 208.

În cadrul unei conferinte de presă, Eugen Roşcovan, presedintele Asociatiei Micului Business (AMB) din Moldova a spus că: „La momentul actual legea 208 este prematură, doarece în Republica Moldova trebuie să existe o concurentă loială. Prin această lege se face defapt lobby întreprinderilor mari care intentionează să construiască super market-uri iar pietele, principalul concurent al acestora să fie lichidate.” Roscovan a mai declarat că se fac atacuri fortate, asupra titularilor de patentă, sînt amendati si santajati din partea politiei economice si a inspectoratului fiscal. Ei le cer să-si deschidă întreprinderi individuale în caz contrar vor fi lipsiti de patentă si locul din piată.

De asemenea, presedintele AMB a mentionat că cheltuelile suportate numai pentru înregistrarea si întretinerea activitătii întreprinderilor individuale constituie cel putin 14 mii lei anual. Plus costul aparatului de casă în valoare cca 200 euro si salariul unui contabil în mărime de peste 1000 de lei lunar. Ceea ce pune în pericol dezvoltarea întreprinderilor individuale.

Referitor la aparatele cu memorie fiscală, Eugen Roscovan a declarat că ele ies din functiune din cauza conditiilor climaterice nefavorabile, ceea ce înseamnă că întreprinzătorul este pasibil imediat de sase mii lei. „Avem cazuri cînd la piata din Chisinău un întreprinzator a fost amendat de trei ori cu sase mii lei si a avut două confiscări de marfă si în ultima instantă a dat faliment”.

Tot în cadrul acestei conferinte de presă, Roscovan a declarat că guvernantii, inclusiv Ministerul Economiei si Comertului dezinformează opinia publică atunci cînd sustin că în ultima perioadă numărul întreprinderilor individuale a crescut semnificativ. „În anul 2007 au fost înregistrate doar 1647 de întreprinderi individuale în baza detinătorilor de patentă. În acelas timp 1915 întreprinderi individuale au fost închise. Deci, observăm numărul întreprinderilor individuale nu a crescut ci a scăzut. Pe de altă parte la moment sînt înregistrate cca 40 mii de patente. Astfel, numărul întreprinderilor individuale în comparatie cu cel al patentelor este infim. Plus la aceasta în fiecare an în mod normal se înregistrează întreprinderi individuale si aceasta nu are nimic comun cu patenta de întreprinzător, cu legea 208 sau cu asa zisele înlesniri pe care le promite Guvernul” a adăugat presedintele AMB.

În context, Eugen Roscovan a mentionat că potrivit unui studiu efectuat de Bizpro Moldova pentru dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii din Republica Moldova, patenta de întreprinzător este cea mai favorabilă în conditiile busness-ului mic de la noi. De asemenea, acest studiu recomandă în continuare lărgirea domeniului de afaceri în bază de patentă.

În final Eugen Roscovan a declarat că: „ Noi nu ne oprim si continuăm lupta. Este o luptă legală, este o luptă pentru drepturi normale si sîntem siguri de victoria noastră”.

În concluzie, ne dăm seama că situatia patentelor este una destul de delicată. Dacă totusi legea 208 nu va fi abrogată exită pericolul că o mare parte a detinătotilor de patente vor rămînea fără o sursă de venit, acestea sînt oameni care au afaceri mici. În acelas timp, crearea întreprinderilor individuale va permite monitorizarea activitătii acestora, reducerea evaziunelor fiscale si diminuarea contributiilor la economia tenebră .

                                                                                                                                                     poza preluata de pe www.jurnal.md

 

If you enjoyed this post, please consider to leave a comment or subscribe to the feed and get future articles delivered to your feed reader.