CAPODOPERE LINGVISTICE (1) in Piata Centrala
Daca te afli prin Piata Centrala din Capitala sau prin zona adiacenta acesteia, ai ocazia sa vezi unele capodopere lingvistice plasate asa, sus, la vazul tuturor. Este vorba de niste panouri informative sau publicitare ale unor magazine.
Am ramas surprins de faptul ca unor comercianti sau patroni ai acelor magazine nu le-a fost zghiriata urechea la citire si nu s-au deranjat de traducerea unor termeni din limba rusa in limba romana. Asadar, in continuare va invit sa admirati aceste “lucrari de arta”.
In imaginea de mai sus sint prezentate produsele ce sint comercializate in magazinul dat. Astfel, observam ca autorul pentru a mentiona ca in magazin se comercializeaza un asortiment bogat de draperii, utilizeaza notiunea de “Draperii diferite”. Cred ca era de ajuns sa fie scris doar “Draperii”. Apoi, ca sa aduca la cunostinta pontetialul cumparator ca in magazin se pot procura nu doar marfurile enumerate mai sus, el mentioneaza ca in vinzare mai sint “si alte marfuri diferite”.
Am rasfoit DEX-ul limbei romane pentru a gasi cuvintul “palas//uri”. Ce ghinion, nu l-am gasit. 
Poate trebuie sa caut in dictionarul moldovenesc-roman? Voi ce ma sfatuiti?
Daca analizam varinata din limba rusă, cel ce a scris “cheș” a avut in vedere “cu amanuntul”. Insa, dupa cum stiti si Dvs., “cash” este o forma de plata si nici de cum o forma de comercializare, cu atit mai mult, varianta romana a termenului rusesc “в розницу”.
Aici, cred ca s-a lenevit autorul sa mai traduca termenul din limba rusa in cea romana. Cel putin a scris cu grafia latina.
Ce necaz am mai avut si cu “beica” aceasta. In dictionarul rus-roman nu am gasit termenul “бейка”. Apoi, in dictionarul de sinonime al limbei romane am aflat ca “beica” este sinonimul cuvintului “cuarţ” si cea de a 2-a definitie spune ca este un mamifer răpitor înrudit cu jderul. Oops!!! Parca nu era zoo magazin. Va rog, elucidati-ma!!!! Spuneti-mi, ce inseamna “beica”.
Care toate valutele lumii, Domnilor? Eu am numarat doar 15 !!! Restul unde-s?
If you enjoyed this post, please consider to leave a comment or subscribe to the feed and get future articles delivered to your feed reader.
Comments
dle. Vieru m-am amuzat… exista un blog cu asemenea “orori” lingvistice, imi scapa acum linku’, dar revin cand il gasesc…
faza cu dictiorul roman-moldovenesc e penibila!
iar ultimul panou probabil nu am mai avut loc pentru “din toate valutili lumei” (am scris intentionat ca sa sune moldoveneste)…
sorin
@sorin
Asai, spatiul informational/publicitar costa bani grei. 
Referitor la dictionarul roman-moldovenesc, se zvoneste ca trebuie sa mai apara inca o editie sau poate a si aparut? 
Trag o fuga pina la librarie.
Multumesc pentru vizita si comentarii. Sinteti binevenit!
p.s. Astep linck-ul blogg-ului cu “orori” .
nu ar fi rau sa va aruncati un ochi “fin” si p’acilisea….
Limba moldovenească este, conform articolului 12 al constituţiei Republicii Moldova, denumirea oficială în acest stat a limbii dacoromâne denumită în România “limba română”.[1]. Standardul internaţional ISO 639 a atribuit limbii moldoveneşti codurile mol şi mo; nu există un cod Ethnologue echivalent. Autorităţile moldovene folosesc în unele documente oficiale termenul de „limbă moldovenească” cu referire la limba oficială a ţării; în alte documente sunt folosiţi termenii „limba de stat” sau „limba română”.[2] Clasificarea sa ca limbă de sine stătătoare este puternic contestată între sfera politică şi sfera ştiinţifică. Sfera politică (susţinută de anumiţi sociologi, filologi sau istorici) susţine că o limbă „abstand” (istorică) sau „ausbau” (codificată de o academie) cum este bunăoară dacoromâna, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul pentru a atesta astfel o identitate naţională aparte în fiecare stat[3]. Majoritatea lingviştilor, filologilor şi istoricilor, îndeosebi printre cei specializaţi în limbile romanice de răsărit, precum şi o bună parte a populaţiei republicii Moldova care vorbeşte limba daco-română ca limbă maternă, susţin dimpotrivă că limba moldovenească este o invenţie politică, ea fiind în realitate pur şi simplu limba română redenumită[4][5][6][7] deşi au existat şi voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. Vasile Stati). Limba este maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Moldovei [8](aproximativ 60% din populaţia ţării).
În realitate problema nu este ştiinţifică ci juridică, aşa cum arată romanista şi politoloaga Catherine Durandin de la I.F.R.I. (Institutul francez de cercetări despre relaţiile internaţionale)[9]: conform dreptului internaţional care este dreptul pământean, oricare cetăţean al republicii Moldova este un “Moldovean”, şi nu numai vorbitorii limbii daco-române: daca republica Moldova ar aplica dreptul pământean şi definiţiile ştiinţifice, am avea moldoveni de limba română, moldoveni de limba rusă, moldoveni de limba ucraineană şi aşa mai departe, toţi deopotrivă având posibilitatea de a se afirma respectiv Români, Ruşi, Ucraineni… din punct de vedere lingvistic, istoric şi cultural. Dar republica Moldova nu aplică dreptul pământean şi nici definiţiile ştiinţifice, ci dreptul strămoşesc conform căruia doar băştinaşii au dreptul să poarte numele ţării, ceilalţi fiind socotiţi străini de neam; dar simultan introduce o limitare discriminatorie împotriva acestor băştinaşi, împiedicându-i să-şi afirme nestingherit identitatea, cum au voie ceilalţi locuitori ai ţării” [10].
Legea din 1989 cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul RSS Moldoveneşti, care este încă în vigoare conform Constituţiei moldoveneşti,[11] menţionează identitatea moldo-română realmente existentă.[12] Totodată, în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, aceeaşi limbă este denumită „română”.[13]
Titlul I, Articolul XIII al Constituţiei Republicii Moldova o denumeşte „limba de stat“. În republica separatistă Transnistria, limba moldovenească este co-oficială cu limbile ucraineană şi rusă, iar în Găgăuzia cu găgăuza şi rusa.
Limba moldovenească nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci doar o denumire alternativă pentru limba română, fiind identică cu această şi având deci ca bază graiul muntenesc.
ro.wikipedia.org
m-am amuzat copios la acest site c…md.
http://bp0.blogger.com/_INh1CiVnTbo/Rh8pQ3ZkXcI/AAAAAAAAAAY/jGqJL8gYEDM/s1600-h/Posterv1.JPG
dacă mai găsiţi aşa ceva pe panourile noastre , vă rog să mă anunţaţi şi pe mine . Dar cred că ar fi mai bine sa aunţăm patronii , că poate la afaceri e mai bun decât la română .
O zi bună .
@ Alexandru Curbet
Or fi ei mai buni la afaceri decit la română, dar asemenea lucruri le cam stirbeaza imaginea.
P.S. Mai am ceva pregatit la acest capitol. In curind le voi publica.
”Avem de tăti!” Gafele evidențiate în articol îmi aduce aminte de hitul băieților de la Planeta Moldova.
Din păcate facem haz din necaz!
Avem, avem, Ioane. “Avem di tăti” si tot nu ne ajunge. Mereu ceva nu ne ajunge… nu ne ajunge si gata. Oare ce nu ne mai ajunge daca “avem di tăti” ?
baaii interesanta cercetare
eu când faceam cursuri de radio la centrul media
am facut un film radio, si am mers in piaţă..
am facut nişte inregistrari de zile mari
poate le vei auzi vreodata
da “plasturii” rup