Am ramas surprins de faptul ca unor comercianti sau patroni ai acelor magazine nu le-a fost zghiriata  urechea la citire si nu s-au deranjat de traducerea unor termeni din limba rusa in limba romana. Asadar, in continuare va invit sa admirati aceste “lucrari de arta”

In imaginea de mai sus sint prezentate produsele ce sint comercializate in magazinul dat. Astfel, observam ca autorul  pentru a mentiona ca in magazin se comercializeaza un asortiment bogat de draperii, utilizeaza notiunea de “Draperii diferite”. Cred ca era de ajuns sa fie scris doar “Draperii”. Apoi, ca sa aduca la cunostinta pontetialul cumparator ca in magazin se pot procura nu doar marfurile enumerate mai sus, el  mentionezea ca in vinzare mai sint “si alte marfuri diferite”.

Am rasfoit DEX-ul limbei romane pentru a gasi cuvintul “palas//uri”. Ce ghinion, nu l-am gasit. Poate trebuie sa caut in dictionarul moldovenesc-roman? Voi ce ma sfatuiti?

Daca analizam varinata din limba rusă, cel ce a scris “cheș” a avut in vedere “cu amanuntul”. Insa, dupa cum stiti si Dvs., “cash” este o forma de plata si nici de cum o forma de comercializare, cu atit mai mult varianta romana a termenului rusesc “в розницу”.

Ce necaz am mai avut si cu “beica” aceasta. In dictionarul rus-roman nu am gasit  termenul “бейка”.  Apoi,  in dictionarul de sinonime al limbei romane am aflat ca “beica” este sinonimul  cuvintului “cuarţ” si cea de a 2-a definitie spune ca este un mamifer răpitor înrudit cu jderul. Oops!!! Parca nu era zoo magazin. Va rog, elucidati-ma!!!!  Spuneti-mi, ce inseamna “beica”. 

Care toate valutele lumii, Domnilor? Eu am numarat doar 15 !!! Restul unde-s?

Cinci ani de facultate au trecut repede. Parca mai ieri am pasit pragul universitatii si uite ca deja am si parasit bancile institutiei.

Ce sa zic, au fost ani frumosi, plini de evenimente si situatii din cele mai neprevazute. Am avut parte de profesori cu bagaj bogat de cunostinte si experienta, dar si din cei care abia faceau primii pasi in cariera de lectori universitari.

Anii de facultate au fost o experienta buna pentru mine, in primul rind, in ceea ce tine de relatia mea cu colegii, care au fost si sunt deosebiti si unici in felul lor. De la ei am invatat lucruri frumoase si utile, lucruri care au modelat, intr-un fel sau altul, caracterul meu.

O alta experienta frumoasa a fost relatia mea cu profesorii. Ei au fost cei care m-au invatat, sustinut si ajutat sa pun piatra peste piatra, caramida peste caramida, la realizarea scopurilor mele pe plan profesional, la care inca continui sa lucrez. Foarte mult imi placeau discutiile cu ei la nivel de grup sau particular. Primeam o deosebita placere, cind la seminare sau chiar la curs, se intemeiau discutii pe anumite subiecte din domeniu de specialitate si fiecare isi expunea punctul de vedere si isi aducea argumentele. Astfel, aceste forme de organizare a orelor de studii au contribuit nemijlocit la dezvoltarea unei gindiri analitice, a capacitatilor de comunicare si exprimare in public, precum si la insusirea si utilizarea vocabularului de specialitate.

Cu siguranta, pentru a deveni un specialist bun intr-un domeniu sau altul este nevoie de experienta si documentare continua. Studiile de la facultate sunt baza, cred eu, in vederea imbratisarii si descoperii “perlelor” din meserii.

Tin sa va multumesc dragi profesori pentru munca depusa si aportul DVS. la cresterea si dezvoltarea noastra, a tinerii generatii. De asemenea, voua dragi colegi, va urez mult succes si izbinda pe plan profesional cit si in viata de zi cu zi.

Totul abia incepe!!!! 

imagine: www.aiht.edu

In perioada 19-21 mai curent, am avut posibilitatea sa particip la un program de instruire in jurnalism cu genericul “Reflectarea tematicii social-economice in mass-media“, destinat jurnalistilor incepatori si celor cu experienta medie din Moldova. Training-ul a fost organizat de catre Centru Independent de Jurnalism (CIJ) în parteneriat cu BBC World Service Trust.

Instructorul programului, Naomi Goldsmith jurnalista BBC, ne-a impartasit din cunostintele si  experienta sa din domeniul socio-economic. Impreuna am enumerat problemele social-economice din tara noastra si unul din exercitii la acest capitol a fost organizarea unui vox pop cu scopul de a afla direct  de la oameni care sunt problemele de ordin social si economic cu care se confrunta. Foarte mult mi-a placut lucrul in echipa in special cind aveam de rezolvat studii de caz.

La acest program de instruire am putut invata un sir de tehnici de intervievare, principii de etica jurnalistica, cum alegem sa scrim un subiect bun si cum sa folosim sursele de informare.

Naomi Goldsmith ne-a dat unele sfaturi-cheie pentru solutionarea problemelor si evitarea conflictelor, cum sa ne folosim abilitatile pentru jurnalismul de investigare, precum si multe alte lucruri utile si interesante. De asemenea, am abordat problemele cu care se confrunta jurnalismul moldovenesc.

Este pentru prima data cind particip la un asemenea training si vreau sa le multumesc organizatorilor pentru aceasta oportunitate.

imagine: www.flickr.com

Actiune petrecuta azi la Complexul Memorial “Eternitate”, cu ocazia Zilei Victoriei asupra fascismului.

Pe unul dintre membrii grupului din imagine l-am auzit spunind in rusa ceva de genul : “Мы не румыны, мы молдованe наше братство россиянe”.

Comentariile va apartin.

Azi,7 mai, in cadrul IDIS “Viitorul” s-a dat startul ciclului de discutii de primavara cu genericul: ” VIITORUL SOCIAL AL REPUBLICII MOLDOVA”.

La aceste evenimente sunt bineveniti toti tinerii activi din tara.

Invitatul discutiilor de azi a fost  Paolo Berizzi , seful Secţiei Politice şi Economice Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova.

D-l Berizzi a avut un discurs de cca 25 min., dupa care tinerii prezenti au putut sa-i adreseze intrebari.

Subiectul discutiei de azi a fost Uniunea Europeana si Republica Moldova. S-a vorbit despre relatia dintre aceste doua, despre criteriile de aderare a unei tari la UE, perspectivele RM de a deveni membra a UE, despre actiunele intreprinse de UE pentru RM in ultimii trei ani, etc. De asemenea, Paolo Berizzi s-a referit si asupra Planului de Actiuni UE-RM si de rezultatele implementarii acestuia. 

Intrebarile tinerilor au fost din cele mai diverse: Care sunt indicatorii de evaluare a nivelui de coruptie in tarile membre ale UE? Despre tentintele RM spre UE avind statut de stat neutru. Despre o eventuala cerere de aderare a RM la UE. Criteriile de evaluare a libertatii presei in UE su multe altele.

Urmatoarea intilnire va avea loc pe data de 13 mai la ora 16:00 cu participarea Carinei Imona, repezentant al ONU in RM. (Puteti verifica pe parcurs aceasta informatie pe pagina web a institutului )

De asemenea, mi-a facut placere sa-l intilnesc la aceste discutii pe Ion Surdu. 

imagine: inpolitics.ro

“Dezvoltarea presei ca afacere: Lacune legislative si solutii” asa s-a numit masa rotunda la care am participat azi. Evenimentul a avut loc in Sala “Noua”, Cantina Aparatului Guvernului si a fost organizat de Asociatia Presei Independente.

Masa rotunda face parte din proiectul “Eforturi integrate pentru imbunatatirea cadrului legal si reglementare a activitatii economice a presei”.

In calitate de invitati la aceasta masa rotunda au fost editorii de ziare şi reviste naţionale de limba română şi rusă din municipiul Chişinău, experţi media precum si alte persoane interesate. Cu parere de rau din cei 48 de invitati din anumite motive s-au prezentat doar 14.

Cuvintul de salut si de prezentare generala a proiectului l-au avut Sharon Van Pelt, Chief of Party, AED/Moldova-SCSMCM Program si Petru Macovei, Director de Proiect. (D-na Van Pelt a fost apreciata pentru succesul cu care a vorbit in limba romana, aflindu-se la mai putin de un an in RM).

Scopul acestei intilniri a fost de a  discuta despre barierile ce sint si apar in calea dezvoltarii economice a presei nationale,  precum si inaintarea unor solutii in vedera imbunatatirii cadrului legislativ si normativ ce reglementeaza activitatea data.

Ca prima solutie in vederea dezvoltarii presei ca afacere a fost  propusa sustinerea mass-media de catre stat prin subventionare fie directa sau indirecta.

Eugeniu Ribca, expert API a vorbit la acest capitol, aducind exemplul mai multor state ce practica  metoda de  subventionare a mass-media . S-au prezentat avantajele si dezavantajele de dezvoltare a presei prin subsidii.  Expertul de la API s-a referit si la cazul R.Moldova aratind ca aceasta are o politica de subminare a presei independente contrar angajamentelor sale privind respectatrea libertatii de exprimare.

De asemenea, s-a pus problema reducerii taxelor de distributie prin intermediul monopolistul “Posta Moldovei” si subventionarea pierderilor acestuia de catre stat. S-a mai discutat asupra activitatii agentiilor de publicitate cu mass-media, despre libertatea presei din tara si problemele de cenzura cu care se confrunta. S-a atras atentia asupra problemelor cu care se confrunta publicatia Jurnal de Chisinau, un exemplu eclovent de intimidare a presei si impiedicare a desfasurarii activitatii mass-media intr-un mod liber.

Spre final, participantii au prezentat anumite idei, propuneri de ordin urgent si pe termen lung.

API intentionaeaza sa mai organizeze asemenea mese rotunde in zona Centru-Nord si Sud a Republicii.

Proiectul este parte a Programului Consolidarea Capacitatii de Monitorizare a Societatii Civile din Moldova (SCSMCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educationala(AED)cu asistenta tehnica a Consiliului pentru Cercetari si Schimburi Internationale (IREX). Programul este finantat de Corporatia Provocarile Mileniului (MCC) si administrat  de Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID) in cadrul Planului Preliminar de Tara (PPT) pentru Moldova.

imagine: www.successmatrix.co.uk/